Nicolae Breban, acasă

Astăzi marele scriitor Nicolae Breban revine în spaţiul naşterii sale, de unde, cum spunea confratele său de valoare literară Augustin Buzura, nu a plecat niciodată. Revine pentru a spori nimbul unei manifestări care s-a impus pe plan naţional: Zilele Revistei „Nord Literar”. Ce cuvinte să-i adresez distinsului cărturar, academician, bărbat de redută literară şi politică, atunci cînd este nevoie? Deocamdată, mă supun propriilor lui afirmaţii din recenta carte „Viaţa mea”: „vin dintr-o familie din ceea ce s-ar numi mica burghezie de provincie: tatăl, preotul greco-catolic Vasile Breban, fiul protopopului Nicolae Breban, care a zidit o frumoasă biserică în satul Cicârlău, de lîngă oraşul Baia Mare, unde m-am născut, ei înşişi descendenţi ai unor generaţii de preoţi ai Bisericii Unite cu Roma, veniţi din Maramureş, satul Breb, probabil, vieţuind pe lîngă ţăranii şi oamenii acestor locuri, luptînd nu numai pentru credinţa lor, dar şi pentru limbă şi istoria acestor locuri, pentru drepturile românilor mult vitregite şi umiliţi de secole de dominaţie austro-ungară”. Mama Olga Bohmler, dintr-o spiţă de şvabi. După cedarea Ardealului de Nord de către Hitler maghiarilor lui Horthy, statul român a pus la dispoziţia funcţionarilor publici mijloace de evacuare, dar „tatăl meu – mărturiseşte scriitorul – patriot român şi încurajat de enoriaşii săi, ţărani ai satului Recea din periferia Baia Mare a refuzat să plece”. Pe acest fond biografic, marele scriitor îmi mărturisea într-un interviu „În clipa în care ţara mea intră în primejdie, eu devin român”. Am avut şansa să fiu în preajma lui Nicolae Breban la multe evenimente literare. De fiecare dată am admirat la el nesfîrşita lui dorinţă de a crea. Rămîne scriitorul cu direcţie nouă în proza românească de la origini pînă în prezent cum ar fi zis un mare critic. Nu este locul să mă hazardez în aprecieri critice. Am una şi bună: Nicolae Breban este scriitor, un mare scriitor care nu a aţipit în istorie. Gloria, pe care şi-a făcut-o singur prin monumentala sa operă, a deranjat pe unii. Singurul lui răspuns este scrisul.

Cititorii îl apreciază pe autor pentru opera sa. Încolo este critică literară. Care nici ea, critica, nu a ezitat să facă aprecieri care nu pot fi ocolite. Cînd în 1977 apare romanul „Bunavestire” a fost caracterizat de către Nicolae Manolescu: „acest roman excepţional scris cu vervă, sarcastic, grotesc, stilistic inepuizabil şi original”. Dar astăzi, cinstesc omul Maramureşului Nicolae Breban, reîntors acasă în chip de mare scriitor, membru al Academiei Române care nu a uitat niciodată de unde a plecat. Aşa dialogurile noastre – din păcate prea puţine consemnate – s-au referit la obîrşia scriitorului, la starea de spirit a Maramureşului. De fiecare dată mă întreba: ce mai fac scriitorii din Maramureş? În peregrinările noastre maramureşene – Deseşti, Sighetu Marmaţiei, Recea, Cicîrlău – aflam de la Nicolae Breban viaţa trăită de el pe aceste locuri. La Deseşti mi-a dăruit o dedicaţie pe romanul „În absenţa stăpînilor”. „Poetului Gheorghe Pârja de care mă leagă vocaţia, munţii, Deseştiul Mamei sale şi al lui Nichita”. La Recea, în grădina lui Ghiţă Bud, feciorul crîsnicului, i-am propus o călătorie prin Maramureş pentru a găsi rădăcinile străfunde ale neamului brebenilor. Atunci mi-a răspuns: „Da, sînt perfect de acord. Vă mulţumesc. Vă previn că mă revendicaţi. O să găsim timp, cît de repede, mai ales că eu, structural, mă simt aproape de aceste locuri, sînt al acestor locuri.”

Cel care a abordat într-un veritabil spectacol stilistic, literar şi uman mitul puterii, mitul politic şi mitul locului este autorul unor romane fundamentale ale literaturii contemporane în care dramaticul, abisalul, istoria şi socialul, omul şi iubirea au primit o interpretare personală. Cel care are puterea, ispita, slăbiciunea şi viciul confesiunii nu a uitat niciodată casa dumisale. După cum mi-a spus cu un prilej rămas pentru mine neuitat: „Sînt fiu al locului, un fiu al Băii Mari, un fiu al Maramureşului. Mai mult decît atît, am, cred eu, caracteristicile unui maramureşean, ale unui om crescut la munte, în nordul României, ale unuia dintre cei în care a tresărit de timpuriu, cu veacuri în urmă, flamura naţională, ideea României Mari”. Sînt confesiuni sincere făcute în Maramureş, acasă la Nicolae Breban, unde a decupat ţăranul frumos, flăcăul puternic şi blînd. Un amestec dintre putere şi blîndeţe. Fie aceste cuvinte însemnate cu luna decembrie cînd marele scriitor a trecut pe acasă. Pe la el. Şi pe la noi.


Post-ul Nicolae Breban, acasă apare prima dată în Graiul Maramuresului.



Mai multe
Comenteaza aceasta stire:
Categorie: Stiri locale din Maramures Alte stiri despre: Maramures
Colindători de la Urbis la Graiul Maramureşului
Angajaţi ai societăţii de transport local în comun, Urbis Baia Mare, au adus ieri, 15 decembrie, vestea Naşterii Domnului în redacţia Graiul Maramureşului. Grupul transportatorilor a colindat: Scoală gazdă bună, Voi ceruri vă-nduraţi şi Colindăm în seara de Crăciun. E al treilea an [...]
Alte stiri despre: Maramures
25 milioane de lei pentru Aeroportul Internaţional Maramureş
În şedinţa de Guvern de joi, 14 decembrie 2017, Guvernul României a alocat judeţului Maramureş suma de 25 de milioane de lei din rezerva bugetară, pentru plata în continuare a lucrărilor de dezvoltare la Aeroportul Internaţional Maramureş. La începutul anului în curs, prin amendament la [...]
Alte stiri despre: Maramures
Pro memoria: Urma lui Nicu Remeţan
Încet-încet, pleacă dintre noi prieteni cu care am împărţit bune şi mai puţin bune pe faţa pământului. Părerea de rău intră în codul prieteniei. Apoi ne gândim care este urma celui plecat. Ce a lăsat în seama amintirii noastre. Prin acest exerciţiu am trecut într-a doua decadă a [...]
Alte stiri despre: Maramures
Aparat de anestezie de 33.000 euro a fost donat Compartimentului de Chirurgie Cardiovasculară
La începutul acestui an, într-o conferinţă comună organizată de Spitalul Judeţean de Urgenţă ”Dr. Constantin Opriş” Baia Mare şi Asociaţia Prietenii Spitalului ”Dr. Constantin Opriş”, a fost anunţată demararea procedurilor de înfiinţare a Compartimentului de Chirurgie Cardio [...]
Alte stiri despre: Maramures
Amintiri cu Regele Mihai Întâi
Pe valea Izei, Regele Mihai a fost întâmpinat cu furci, greble şi coase! (Graiul Maramureşului, august 1997) La câteva zile după vizita Majestăţilor Lor pe valea Izei, am publicat cu titlul de mai sus impresii de la întâlnirile de la Ieud dar şi de pe traseul de 90 de km dus-întors Sighe [...]
Alte stiri despre: Maramures
Proiect: ”Infrastructură de graniţă modernă pentru o regiune carpatică de succes”
Depus la finanţare de către Biroul de Relaţii Interne din cadrul Direcţiei de Dezvoltare şi Implementare Proiecte a Consiliului Judeţean Maramureş, proiectul ”Modern Border Infrastructure – Successful Carpathian Region ” – Infrastructură de graniţă modernă pentru o regiune Car [...]
Alte stiri despre: Maramures
A fost a XII-a ediţie a Concertului de colinde „Iată vin colindătorii…” la Mireşu Mare
Primăria şi Consiliul Local Mireşu Mare a organizat la Căminul Cultural din localitatea Mireşu Mare cea de-a 12 ediţie a Concertului de colinde „Iată vin colindătorii”, manifestare cultural-religioasă. După intonarea Imnului naţional de către prof. Diana Dorca-Mărginaş, fiică a sa [...]
Alte stiri despre: Maramures
Cercul pedagogic al învăţătorilor din Chioar
Joi, 14 decembrie 2017, după orele de curs, la Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazu” din comuna Valea Chioarului a avut loc Cercul pedagogic al învăţătorilor din zona Şomcuta Mare, responsabil de cerc fiind prof. înv. primar Codruţa Tămaş. A fost prezentată tema „Formarea competenţel [...]
Alte stiri despre: Maramures
Zilele revistei „Nord Literar”
Aflată în cel de-al treilea lustru de viaţă, revista „Nord Literar” a cunoscut, cu fiecare an, calitate şi prestigiu. Zilele Revistei, aflate în acest an, 2017, la cea de-a XII-a ediţie, au confirmat notorietatea publicaţiei, probată de numele de rezonanţă care au răspuns invitaţiei [...]
Alte stiri despre: Maramures
Colind pentru Nichita
• ARMONIA şi Coconii Deseştiului În 1984, în satul Deseşti s-a deschis Sala „Nichita Stănescu”, ca semn al trecerii, de două ori, a marelui poet prin satul de pe Mara. Cu numele lui sunt botezate şi Serile de Poezie de la Deseşti, desfăşurate în fiecare început de toamnă. [...]
Alte stiri despre: Maramures