• Aniversații zilei de 22 ianuarie
    Primarul orasului Darabani, Liviu Hrimiuc, rectorul de la Barajul Stanca- Costesti, Mircea Vucovici, omul de afaceri Corneliu Timofte de la Unitcom, fostul antrenor al FC Botosani, Costel Orac, medicul primar neurolog Carmenica Haidautu de la Doroho ...
    21 Ianuarie 2018 23:22
  • Protest fără scandări în Piața Prefecturii
    Aproximativ 50 de persoane s-au strâns sâmbătă seara în Piața Prefecturii din centrul municipiului Târgu Jiu, pentru a protesta față de guvernarea PSD și modificarea legilor justiției. Protestul a fost liniştit, pentru că cei prezenţi n ...
    21 Ianuarie 2018 22:01
  • Ministrul Educației, prezent la Târgu Jiu. Scandalul din învățământul gorjean a ajuns la final!
    Ministrul Educației ajunge la Gorj. Întâlnirea de lucru va avea loc în incinta Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” unde sunt așteptate zeci de cadre didactice din mai multe județe ale țării. Ion Ișfan spune că tot astăzi va lua sfârș ...
    21 Ianuarie 2018 22:01
  • Concurs de eseuri filosofice organizat de Biblioteca Județeană
    Biblioteca Județeană „CHRISTIAN TELL” și Centrul EUROPE DIRECT GORJ organizează „Concursul de eseuri filosofice“ dedicat elevilor de liceu. Această iniţiativă propune dezvoltarea unei gândiri reflexive asupra timpului și spațiului, ...
    21 Ianuarie 2018 22:01
  • Jandarmii gorjeni au rezultate de excepție, dar sunt trimiși să facă rost de bani pentru investiții
    Jandarmii gorjeni au avut un an de foc în 2017. Aceștia au asigurat ordinea la peste 20 de proteste, au executat aproape 1.000 de mandate de aducere la instanțele de judecată și au participat, alături de polițiști, la peste 4.000 de misiuni p ...
    21 Ianuarie 2018 22:01
  • Spărgător proefesionist la numai 18 ani
    Einbrecher dringt in ein Haus ein.Nici nu a împlinit bine vârsta majoratului că a şi fost încătuşat de oamenii legii. Un tânăr din Scoarţa a ajuns în vizorul poliţiei după o spargere dată la un birou al unei societăţi comerciale din m ...
    21 Ianuarie 2018 22:01
  • Psihologul Ionuț Negomireanu: „Depresia este o boală derutantă care degradează eul”
    Una dintre cele mai comune probleme ale omului din ziua de astăzi este depresia. Această boală nu ține cont de vârstă, sex sau poziție socială, iar în mintea unui om, aparent fericit, poate să se dea o luptă aprigă. Oricare dintre noi poa ...
    21 Ianuarie 2018 22:01
  • Amendată de poliție pentru că a lăsat câinele pe drum. Femeia învinovățită: „Câinele meu a murit anul trecut“
    O femeie din comuna Stănești a fost amendată de polițiștii din localitate cu 100 de lei, pentru că și-ar fi lăsat câinele pe drum. Polițiștii au sancționat-o pe femeie după ce o șoferiță spune că a lovit un câine și s-a ales cu pag ...
    21 Ianuarie 2018 22:01
  • Post de inspector, vacant la Direcţia Publică de Venituri Târgu Jiu
    Direcţia Publică de Venituri Târgu Jiu organizează concurs de recutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiei publice de execuție, temporar vacante, de inspector, clasa I, gradul profesional asistent la Compartimentul Juridic din ...
    21 Ianuarie 2018 22:01
  • 4000
    Jandarmii gorjeni au avut un an de foc în 2017. Aceștia au asigurat ordinea la peste 20 de proteste, au executat aproape 1.000 de mandate de aducere la instanțele de judecată și au participat, alături de polițiști, la peste 4.000 de misiuni p ...
    21 Ianuarie 2018 22:00

„Anul Omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române.


Credinţa creştină este, încă de la apariţia poporului român în istorie, principalul element constitutiv al conştiinţei de sine a românilor, al identităţii româneşti, alături de latinitate sau romanitate, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.


Este o realitate istorică incontestabilă faptul că etnogeneza românească şi creştinarea au fost două procese concomitente şi convergente. Încreştinaţi sau creştinaţi, adică uniţi cu Hristos prin Botez, pe când se formau ca popor nou în istorie, românii poartă în sufletele lor pecetea tainei Crucii şi Învierii lui Hristos, trăind ritmic istoria ca pe o Cruce şi o Înviere, suferinţă şi speranţă, întristare şi bucurie.


Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie majoră la promovarea conştiinţei identităţii şi a unităţii spirituale a neamului românesc.


În predosloviile sau prefeţele tipăriturilor importante întâlnim adesea afirmarea originii romane şi unităţii de credinţă a românilor. Toţi clericii tipografi au avut conştiinţa că tipăriturile lor sunt adresate întregii seminţii româneşti.


După ce limba română orală a luat forma scrisului, ea a fost folosită pentru a traduce textul Sfintei Scripturi din limba greacă în limba vie a poporului român. Când a devenit şi limbă de cult sau liturgică, limba română a dobândit statutul de limbă de cultură şi civilizaţie creştină. Liturghia săvârşită în limba română în toate provinciile locuite de români a devenit, astfel, un factor de unificare spirituală etnică, de promovare a conştiinţei identităţii şi unităţii naţionale, dar şi a culturii româneşti.


Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii şi al credinţei creştine în dezvoltarea culturii şi a limbii române ca veşmânt viu al învăţăturilor de credinţă şi al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Românămaica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etnică a poporului”.


Biserica Ortodoxă Română a slujit întotdeauna poporul român şi a sprijinit aspiraţiile lui. În acest sens, marele istoric Nicolae Iorga scria: „Mitropoliţii, episcopii, egumenii şi aşa de adesea ori şi smeriţii călugări ori umilii preoţi de mir au dat poporului, ei singuri aproape, toată învăţătura, au înzestrat neamul cu o limbă literară, cu o literatură sfântă, cu o artă în legătură cu gustul şi nevoile lui, au sprijinit Statul fără să se lase a fi înghiţiţi de dânsul, au călăuzit neamul pe drumul pământului fără a-şi desface ochii de la cer (), dând istoriei noastre cărturari, caligrafi, sculptori în lemn, argintari, oameni de stat, ostaşi, mucenici şi sfinţi”.


Cultivând conştiinţa unităţii de credinţă şi neam, Biserica Ortodoxă Română a contribuit la pregătirea marilor evenimente istorice, având ca scop unitatea naţională a românilor, şi anume: Unirea Principatelor din 1859, obţinerea Independenţei de stat a României (1877-1878) şi Marea Unire din 1918, decisivă pentru constituirea statului naţional unitar România.


Sărbătorim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înfăptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Regatul României, în anul 1918, după încheierea Primului Război Mondial. Intrarea României în această conflagraţie mondială (4/17 august 1916) a urmărit, de fapt, întregirea neamului românesc şi făurirea statului naţional unitar, a mai afirmt Părintele Patriarh Daniel.


În cei doi ani de război, clerul ortodox român a fost foarte activ: o parte a clerului ortodox român din Regatul României a însoţit trupele române pe câmpurile de luptă, o altă parte a rămas alături de credincioşii din teritoriile româneşti ocupate de trupele germane şi bulgare, iar mulţi monahi şi monahii din mănăstiri s-au angajat ca voluntari în serviciile sanitare ale Armatei române.


În 27 martie/9 aprilie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În cuvântul regelui Ferdinand, rostit în cadrul dejunului oficial de la Palatul Regal din Iaşi, oferit în cinstea delegaţiei basarabene, era menţionată importanţa momentului: „V-aţi alipit în timpuri grele pentru Ţara Mamă, ca un copil tânăr, însă cu inima adevărat românească. Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va şterge () Trăiască copilul cel mai mic, dar poate cel mai voinic, al României Mari”.


La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuţi, s-au desfăşurat lucrările Congresului General al Bucovinei, care a hotărât „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.


Desăvârşirea României mari a fost înfăptuită prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu România, în 18 noiembrie /1 decembrie 1918, la Alba Iulia.


În dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918, la sfârşitul Sfintei Liturghii, săvârşite în biserica ortodoxă din Alba Iulia, episcopul Miron Cristea al Caransebeşului, a citit rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc. Cuprinsul profund al rugăciunii rostite a creat o emoţie foarte puternică în rândul celor prezenţi, încât întreaga biserică a intonat apoi imnul Deşteaptă-te, române. Se spune că atunci: „nu era nici un ochiu uscat. Din ochii tuturor curgeau sfintele lacrimi ale învierii noastre naţionale”.


Şedinţa Adunării Naţionale Constituante s-a încheiat cu un cuvânt festiv al episcopului ortodox Ioan I. Papp al Aradului, care accentua ideea potrivit căreia clerul şi poporul sunt „una în cugete şi simţiri, sunt una în dorinţele şi aspiraţiunile naţionale”.


Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut urmări pozitive pentru noul stat român întregit şi pentru Biserica Ortodoxă Română. La 18/31 decembrie 1919, în scaunul vacant de mitropolit primat al României a fost ales episcopul Caransebeşului, Miron Cristea, care, în anul 1925, a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, urmând desfăşurarea procesului de organizare unitară a Bisericii din întreaga Românie.


La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, regele Ferdinand I şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa” sub acelaşi sceptru.


Comemorarea făuritorilor Marii Uniri şi a contribuţiei istorice majore a acestora la îndeplinirea idealului naţional de unitate constituie o ofrandă de recunoştinţă, dar şi prilej pentru generaţia actuală de a cunoaşte mai bine virtuţile lor, de a le preţui şi a le pune în lucrare, fiind chipuri de lumină şi întărire spirituală pentru viaţa şi lucrarea Bisericii astăzi.


După Revoluţia din decembrie 1989, ziua de 1 decembrie 1918 a devenit Ziua Naţională a României, Ziua Unităţii şi Demnităţii Naţionale a Românilor. Întrucât unitatea teritorială realizată în anul 1918 nu mai este astăzi pe deplin aceeaşi, trebuie să sporim mai mult comuniunea cu fraţii noştri români din apropierea graniţelor actuale ale României şi cu românii de pretutindeni. De asemenea, trebuie să apărăm şi să cultivăm unitatea de credinţă şi neam, pentru a promova demnitatea poporului român în dialog şi cooperare cu celelalte popoare ale lumii, a cerut credincioşilor Părintele Patriarh Daniel.


Prin milostivirea lui Dumnezeu, cu rugăciunile Maicii Domnului şi ale tuturor sfinţilor, prin dărnicia clerului şi credincioşilor din Patriarhia Română, dar şi a Guvernului României, a municipiului Bucureşti şi a unor primării şi consilii judeţene din ţară, în ziua de 30 noiembrie 2018, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, va fi sfinţită Catedrala Naţională, acest edificiu nou fiind o necesitate liturgică practică, dar şi un simbol al spiritualităţii româneşti.


Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională, cu hramul principal Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, uneşte simbolic iubirea faţă de Dumnezeu a unui popor creştin, jertfelnic şi darnic, cu recunoştinţa pe care o datorăm permanent Eroilor Neamului.


Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor bucuria comuniunii frăţeşti în păstrarea dreptei credinţe, a unităţii şi a demnităţii noastre naţionale, a mai spus Părintele Patriarh Daniel.


Post-ul „Anul Omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918” apare prima dată în Graiul Maramuresului.



Mai multe
Comenteaza aceasta stire:
Categorie: Stiri locale din Maramures Alte stiri despre: Maramures
Cadouri la nivel înalt
Schimbul de daruri la nivel înalt, în cadru oficial, poartă uneori înţelesuri mai puţin descifrate de marele public, alteori sînt amuzante, dar nu de puţine ori au o semnificaţie pur politică. Memorabil a rămas cadoul pe care Statele Unite l-a oferit Rusiei ca simbol al dorinţei de a îm [...]
Alte stiri despre: Maramures
Întâlnire a parlamentarilor USR cu mediul de afaceri din Maramureş
Uniunea Salvaţi România, filiala Maramureş, organizează astăzi, începând cu ora 13, o întâlnire a parlamentarilor USR cu mediul de afaceri din judeţ. Senatorii şi deputaţii vor discuta cu oamenii de afaceri pe diverse probleme cu care aceştia se confruntă în prezent, încercând totod [...]
Alte stiri despre: Maramures
Dialog cu preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român
Ioan Lucian, preşedinte al Uniunii Naţionale a Patronatului Român, s-a întâlnit ieri cu preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, şi cu prefectul Vasile Moldovan. Ioan Lucian a arătat că îşi doreşte să facă o evaluare corectă a ceea ce înseamnă mişcarea patronal [...]
Alte stiri despre: Maramures
10 proiecte au trecut, unul amînat pentru viitoarea şedinţă
11 proiecte s-au aflat ieri pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului Local al Municipiului Baia Mare, la care au fost prezenţi 20 din cei 23 de consilieri locali. Dintre acestea, două au făcut referire la atribuirea denumirii a două pieţe în spaţiul public, respectiv „P [...]
Alte stiri despre: Maramures
La ceas aniversar: Vasile Lucaciu
Mai vârtos decât cu alte prilejuri, în acest an sărbătoresc, închinat Centenarului Marii Uniri, ziua de 21 ianuarie marchează o bornă a istoriei noastre pe care nu trebuie să o ignorăm. Căci e ziua în care, în urmă cu 166 de ani, s-a născut Vasile Lucaciu, cel intrat în legendă, în [...]
Alte stiri despre: Maramures
Vasile Lucaciu, evocat la Şişeşti
Consiliul Judeţean Maramureş şi Primăria comunei Şişeşti organizează mâine, 21 ianuarie 2018, un eveniment de evocare a lui Vasile Lucaciu, personalitate marcantă a Unirii de la 1 Decembrie 1918 (la 166 de la naştere). Manifestarea va avea loc la Muzeul Memorial „Vasile Lucaciu̶ [...]
Alte stiri despre: Maramures
Ziua Culturii Române, la “Liceul Mihai Eminescu” din Ucraina
Într-o atmosferă de sărbătoare, în ziua în care suflarea romanească de pretutindeni sărbătoreşte ziua naşterii poetului Mihai Eminescu, luni, 15 ianuarie 2018, Liceul Mihai Eminescu şi Şcolile Generale din Apşa de Mijloc, Apşa de Jos şi Dobric au marcat acest eveniment. Sub efigia lu [...]
Alte stiri despre: Maramures
PNL Maramureş îşi evaluează filialele locale
Conducerea liberalilor maramureşeni a demarat un proces de evaluare a organizaţiilor locale pentru a vedea cum stă situaţia înaintea alegerilor de anul viitor. Prin această acţiune liberalii se pregătesc de parlamentare, dar şi de prezidenţiale. De asemenea, tot în această perioadă se d [...]
Alte stiri despre: Maramures
Elevii cer burse şi facilităţi de transport
Asociaţia Elevilor din judeţul Maramureş solicită autorităţilor să acorde bursele de merit de la bugetul local. Bursele sunt un stimulent pentru elevi să obţină media generală de cel puţin 8,50 şi nota 10 la purtare. Asociaţia a propus Consiliului Local Baia Mare să acorde abonamente [...]
Alte stiri despre: Maramures
Vasile Lucaciu, omagiat în Apa
Mâine (duminică, 21 ianuartie 2018), în comuna Apa din judeţul Satu Mare, vor fi organizate manifestări la 166 de ani de la naşterea lui Vasile Lucaciu (născut în Apa, în 21 ianuarie 1852). La ora 12,30, la Casa Memorială „Vasile Lucaciu” din Apa, va fi un parastas de pomenire [...]
Alte stiri despre: Maramures