Noua lege de promovare a energiei regenerabile a fost votată de Parlament fără o analiză asupra impactului în factura plătită de populaţie. Potrivit calculelor „Adevărul“, dacă anul viitor vor fi în funcţiune turbine eoliene cu o capacitate de 400 de MW, factura la energie a fiecărui român ar putea creşte cu circa 5%.

Cine aude de turbine eoliene se gândeşte la energie ieftină. Nimic mai fals. Chiar dacă vântul este gratis, producătorii de energie eoliană primesc stimulente de la stat, pentru că investiţiile sunt foarte mari. În luna iulie, Parlamentul a modificat legea de promovare a energiei regenerabile, prin care aceste stimulente acordate producătorilor au crescut.

Până în 2020, România s-a angajat în faţa Uniunii Europene ca 24% din consumul de energie să provină din surse regenerabile. Astfel că, încă din 2004, producătorii de energie verde primesc câte un certificat verde pentru fiecare MWh de energie livrată în sistem, certificat pe care îl vând pe o piaţă specializată, pentru a obţine un venit în plus faţă de preţul energiei.

Ce le dăm investitorilor

În luna iulie a acestui an, Parlamentul a modificat legislaţia, acordând mai multe stimulente producătorilor de energie regenerabilă. Spre exemplu, cei din domeniul eolian (sectorul unde vor merge 80% din investiţiile în energia verde), primesc două certificate verzi pentru un MWh până în 2017, după care un singur certificat.

Astfel că, la valoarea maximă de 55 de euro pentru un astfel de titlu, preţul energiei eoliene devine triplu faţă de energia clasică. Furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze un număr de certificate verzi care să echivaleze cu 8,3% din energia comercializată în acest an, această pondere urmând să crească la 20% în 2020, însă costurile sunt transferate în tariful final. Ţinta acestei scheme este atingerea unei ponderi a energiei regenerabile de 38% în consumul naţional din anul 2020.

Şedinţa buclucaşă

Ce înseamnă toate aceste stimulente în factura populaţiei? Oficial, nimeni nu ştie, pentru că iniţiatorul legii votate în această vară, respectiv deputatul Iulian Iancu, nu a realizat o astfel de analiză. Mai mult, atunci când s-a discutat proiectul de lege în Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, reprezentanţii investitorilor au făcut un lobby remarcabil.

Spre exemplu, în şedinţa din 18 mai a Comisiei de industrii, prin vocea Danei Duică, director executiv al Asociaţiei Române a Energiei Eoliene, investitorii au propus majorarea cotelor obligatorii pentru furnizori de la 16% la 20% în 2020, precum şi o ţintă de 41% a ponderii energiei regenerabile în consumul anului 2020.

„S-a făcut vreun impact ce ar însemna acest lucru în preţul consumatorilor? Nu. Dacă România are o ţintă de regenerabile, trebuie să o atingem cu costuri cât mai mici", a avertizat Dan Plaveti, vicepreşedinte al ANRE la acea dată, devenit ulterior şeful instituţiei.

După discuţii aprinse în care investitorii au cerut tot felul de avantaje, printre care şi o limită de MW care să primească certificate verzi (pentru ca numărul certificatelor de pe piaţă să nu crească, ceea ce le-ar fi scăzut preţul), ideea se termină cu un schimb de replici sugestiv.

„Vă rog să nu uităm problema costurilor", spune, din nou, reprezentantul ANRE, însă deputatul Doru Leşe nu este de acord: „Asta e, dar nici pe dânşii, care investesc, să nu-i uităm. E bine aşa". Preşedintele Comisiei, Iulian Iancu, a bătut în cuie decizia colegului său. Iancu nu a putut fi contactat pentru a justifica de ce a ignorat impactul asupra populaţiei.

„Poftă bună!"

Acelaşi tip de dialog a urmat şi atunci când proiectul de lege a fost dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor.

Un singur deputat, respectiv Dumitru Chiriţă, a ridicat problema lipsei unei analize privind impactul schemei în factura populaţiei. „Eu înţeleg disponibilitatea acestei legi de a crea facilităţi pentru producătorii pe bază de resurse regenerabile care se bucură de aceste certificate verzi, dar cred că ar fi fost util ca Guvernul şi Autoritatea de Reglementare să fi venit în Comisia pentru industrii şi în plenul Camerei să precizeze care este impactul asupra preţului final la consumator, astfel încât să vedem şi gradul de suportabilitate al acestuia", a spus deputatul în plenul Camerei.

Această declaraţie nu a avut niciun ecou, pentru că preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean, a grăbit discuţiile, din lipsă de timp: „Cu regret declar închisă şedinţa. Vă doresc poftă bună".

Cât scoatem din buzunar

În acest an va fi pus în funcţiune primul parc eolian, respectiv cel al CEZ de la Fântânele, cu o capacitate de 347,5 MW, iar anul viitor vor fi finalizate alte astfel de centrale. Potrivit calculelor „Adevărul", dacă în 2011 vor funcţiona turbine eoliene cu o capacitate de 400 de MW, iar certificatele verzi vor fi vândute la preţul maxim de 55 de euro, stimulentele pentru investitori vor fi de 71,5 milioane de euro. Acest lucru ar însemna o creştere a facturii în medie cu 4%-5%.

Ionuţ Purica, expert pe probleme de energie în cadrul Academiei Române, confirmă că aceste calcule sunt corecte. Potrivit acestuia, dacă valoarea certificatelor verzi, respectiv 71,5 milioane de euro, se distribuie pe tot consumul, rezultă o creştere de 1,3 euro/MWh, adică de circa 1,5%.

„Din totalul consumului, o parte se face de către clienţii eligibili, iar o parte de către cei captivi. Dacă se distribuie valoarea certificatelor verzi de exemplu pe populaţie, care consumă circa 15-20% din total, atunci valoarea se multiplică cu cinci, adica circa 6,5 euro/MWh (circa 7% creştere). Evident realitatatea este între aceste două scenarii extreme", a arătat specialistul.

38% din consumul de energie din anul 2020 ar putea proveni din surse regenerabile.

Sursa: Adevarul.ro
Fii primul care comenteaza aceasta stire

Jurnalistul Ioan T. Morar a declarat, marti, ca a fost propus de ministrul de Externe, Teodor Baconschi, pentru postul de consul general la Marsilia, precizand ca este "onorant" pentru el sa accepte o astfel de propunere.

"Da, m-a propus domnul Baconschi consul general la Marsilia. Nu stiu cand se va intampla. Actele le semneaza primul-ministru. Sigur ca voi accepta. Nu e ceva rusinos, e ceva onorant pentru mine sa accept o astfel de propunere. Intr-un fel, pare demodat, dar imi voi face datoria fata de tara. Eu am lucrat in mediul privat din 1990, deci nu e ca si cand as lua acum bani publici, mai ales ca s-au si redus salariile. (...) Doresc sa marchez o etapa noua in viata mea si in cariera mea. Sper sa ajung acolo si sa demonstrez ca nu a fost o alegere hazardata din partea celor care m-au propus", a spus Ioan T. Morar pentru Mediafax.

In prezent, functia de consul general al Romaniei la Marsilia este detinuta de Cornel Alecse.


Sursa: Hotnews.ro
Fii primul care comenteaza aceasta stire

Foarte slabe şanse ca Parlamentul să adopte în perioada următoare o lege pentru legalizarea prostituţiei, chiar dacă deputatul PDL Silviu Prigoană a depus luni spre dezbatere un proiect de lege în acest sens. Ziarul „Puterea“ a stat de vorbă cu liderii tuturor grupurilor parlamentare, iar concluzia, pe scurt, este: NU! Aceştia cred că România nu e pregătită pentru prostituţie legală, mai ales acum, când ţara trece prin criză economică.
“Nu ne interesează”, “nu e cazul pentru aşa ceva acum”, “altele sunt problemele importante”, “ţara arde şi baba se piaptănă”, sau “nu sunt şanse”. Cam acestea sunt reacţiile liderilor grupurilor parlamentare la iniţiativa lui Silviu Prigoană privind legalizarea celei mai vechi meserii din lume. Deşi sunt unii lideri parlamentari care spun că tema e importantă, ei cred că proiectul de lege nu are şanse să treacă prin Parlament. Chiar şi colegii de partid ai lui Prigoană, deputaţii şi senatorii PDL spun că altele sunt problemele ţării. Asta, în ciuda faptului că Prigoană se laudă că propunerea lui are “susţinere 100%” în Parlament.



PDL spune NU prostituţiei

Mircea Nicu Toader, liderul deputaţilor pedelişti, este foarte ferm şi spune că nu se impune acum o astfel de lege. “Orice iniţiativă este binevenită, dar părerea mea (despre proiect, n.r.) este că ţara arde şi baba se piaptănă. Sigur, toate problemele sunt importante, dar, acum că ţara e în criză, altele sunt cele care ar trebui să ne preocupe”, declară Nicu Toader pentru ziarul „Puterea“. Pe de altă parte, liderul deputaţilor PDL afirmă că trebuie văzută şi opinia Guvernului pe această temă. “Deocamdată nu am văzut proiectul. Am auzit despre el de la dumneavoastră. Nu ne pronunţăm încă. Sigur, dacă vor fi parlamentari de la noi din grup care să-l susţină, va trebui să vedem şi dacă va fi sprijinit politic, va conta poziţia Guvernului”, a mai spus Toader.



Nici Traian Igaş, liderul senatorilor pedelişti, nu crede că sunt şanse ca iniţiativa să fie adoptată, pentru că - susţine el - PDL ar fi un partid cu frica lui Dumnezeu. “Noi suntem un popor apropiat de biserică şi de Dumnezeu şi de aceea astfel de iniţiative stârnesc controverse”, afirmă Traian Igaş. De aceea, el e sceptic că legea va trece. “E foarte greu să te pronunţi asupra unui proiect de lege încă nedezbătut, dar, dacă ar fi să pariez ca la bursa pariurilor, aş spune că nu va trece. (…) Ca un punct de vedere personal, totuşi, cred că e un proiect sensibil, care va stârni nişte dezbateri foarte pasionale, ca să spun aşa”, mai spune Igaş.



PSD invocă valorile familiale

Ilie Sârbu, liderul grupului senatorial PSD+PC, crede că într-o ţară precum România prostituţia este greu de legalizat. “Trăim într-o ţară unde se pune preţ pe valori, pe familie”, afirmă Sârbu, care lasă totuşi spaţiu deschis negocierilor: “E greu de spus. Rămâne să vedem la faţa locului, dar, oricum în România e greu de legalizat”.



Nici Bogdan Ciucă, vicelider al deputaţilor PSD+PC nu crede că e un moment inspirat pentru ideea lui Prigoană. Şi el pune preţ pe familie. “Nu cred că este un moment care să dea prea multe şanse acestui proiect. Domnul Prigoană nu aduce în discuţie o temă în premieră. Ea a tot fost vehiculată până acum. Nu cred că societatea românească este pregătită pentru legalizare. Sunt chiar şi state mult mai libertine decât al nostru unde prostituţia nu este legală. Eu, personal, am primit o educaţie familială şi religioasă şi nu sunt de acord cu aşa ceva”, spune Ciucă.



UDMR vrea prostituţie legală

“Vă spun în nume personal că ideea de legalizare este foarte bună. În primul rând, din punctul de vedere al sănătăţii şi al infracţionalităţii. Al traficului de persoane şi al prostituţiei minorilor. Mai puţin mă gândesc la finanţe, la banii care vor veni la buget. Sigur, nici acest aspect nu e de neglijat, dar, în principal, contează acele aspecte pe care le-am menţionat”, ne declară Erdei Dolóczki István, vicelider al grupului deputaţilor UDMR, formaţiune care deţine aproximativ şapte procente din voturile parlamentarilor. Deputatul maghiar mai spune că legea va trece dacă se îndeplinesc două condiţii: “sinceritatea colegilor parlamentari şi calitatea proiectului de lege”. “Dacă e o lege făcută pentru presă, de tipul eu am încercat, dar n-a mers, atunci, sigur va pica. Dar, aşa cum îl cunosc eu pe domnul Prigoană, cred, totuşi, că a făcut o lege bună”, crede Erdei.



Fekete-Szabó András-Levente, liderul senatorilor UDMR, nu crede însă că proiectul are şanse să fie adoptat, chiar dacă el ar fi necesar. “Nu cred că va trece. Aşa simt eu. Avem cu ce să ne ocupăm acum, nu e cazul să ne batem capul cu prostituţia”. Senatorul evită să ne spună dacă el personal este pentru legalizarea prostituţiei, însă admite c㠓trebuie făcut ceva cu acele fete care stau pe străzi”.



PNL: Nu ne interesează

Puiu Haşotti, lider grup senatorial PNL nici măcar nu se arată interesat de ideea lui Prigoană. “E o chestiune care nu ne interesează. Nu am discutat încă, dar proiectul este irelevant. Ţara arde şi baba se piaptănă. Nu mă miră însă că un parlamentar PDL se ocupă de prostituţie. Să vedem ce va spune şi despre prostituţia politică. Sunt curios care va fi poziţia UNPR-ului, că tot vorbim de prostituţie, ei fiind experţi în prostituţia politică”, declară Haşotti.



UNPR: Au fost şi alte iniţiative, au căzut toate

Eugen Nicolicea, liderul deputaţilor de la UNPR, nu dă nici o şansă proiectului. El spune că va avea aceeaşi şansă ca şi celelalte iniţiative de până acum, eşuate toate. “Bazându-mă pe statisticile anterioare, ştiu că au mai fost vreo cinci astfel de iniţiative, care au căzut toate. De aceea, cred că şi acest proiect de lege va avea aceeaşi soartă ca şi cele de până acum”, declară Nicolicea. El spune însă că pentru formularea unei poziţii oficiale clare, trebuie să studieze cu atenţie proiectul de lege.





Proiectul Prigoană

Proiectul legislativ propus de Silviu Prigoană privind legalizarea prostituţiei a fost depus luni la Parlament. Potrivit acestui text, “cea mai veche meserie din lume” este definită drept “activitate cu caracter sexual autorizată”. Documentul prevede că prostituatele trebuie să aibă minim 20 de ani, clienţii minim 16, iar bordelurile să se adreseze doar heterosexualilor.



Băsescu ar vota DA pentru prostituţie

În campania electorală de anul trecut, Preşedintele Băsescu a dat publicităţii un raport al unei comisii prezidenţiale, care prevedea printre altele şi legalizarea “sexului comercial”. Conform raportului prezidenţial, legalizarea „sexului comercial”, nu şi a intermediarilor de servicii sexuale, ar da posibilitatea controlului asupra bolilor cu transmitere sexuală. Tot în raport se menţionau „înfiinţarea de servicii şi centre de specialitate prin intermediul cărora femeile care practică sexul comercial să poată beneficia, pe lângă serviciile de asistenţă (medicală, socială, psihologică), şi de prezervative gratis”.



Ce prevede actualul Cod penal

Art. 328. - Prostituţia
Fapta persoanei care îşi procură mijloacele de existenţă sau principalele mijloace de existenţă, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
Art. 329. - Proxenetismul
Îndemnul ori înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Recrutarea unei persoane pentru prostituţie, ori traficul de persoane în acest scop, precum şi constrângerea la prostituţie se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
Dacă fapta prevăzută în alin. 1 sau 2 este săvârşită faţă de un minor sau prezintă un alt caracter grav, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.

Sursa: Puterea.ro
Fii primul care comenteaza aceasta stire

Persoanele cu handicap, care au nevoie de însoţitori, riscă să rămână fără niciun sprijin după ce guvernul a decis să taie banii alocaţi acestora. Deja unele primării, cum este cea de la Constanţa, au fost anunţate că banii s-au terminat.
Primăria Constanţa a rămas fără bani pentru bugetul alocat e prea mic pentru a asigura necesarul pe tot anul 2010. Radu Mazărea spun că pentru a ieşi din impas va face o rectificare bugetară de un mulion de euro.

Potrivit primarului Constanţei, Radu Mazăre, banii pentru asistenţii sociali deja s-au terminat. "Anul acesta ne-au dat bani mai puţini decât necesarul pe tot anul, am făcut o adresă către Ministerul de Finanţe şi mi-a fost remis răspunsul acesta. În prezent, bugetul de stat nu dispune de sume nerepartizate", a declarat Radu Mazăre, primarul Constanţei.

Emil Boc declara luni că va fi revizuită legislaţia privind asistenţa socială.

"Aici trebuie să spunem foarte clar şi răspicat prea multă legislaţie în asistenţa socială încurajează nemunca am luat două decizii venitul minim garantat se restrânge la doar la persoanele cu adevarat aflate în nevoie şi plătit nu de primărie ci de agenţiile de asistenţă socială pentru a nu mai fi un instrument de campanie electorală", a declarat Emil Boc, prim ministru.

Sursa: Realitatea.net
Fii primul care comenteaza aceasta stire

Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) a lansat programul "Inscrieri timpurii de iarna", prin care turistii pot beneficia de reduceri de 20% la pachetele pentru iarna.

Reducerile includ pachetele pentru Craciun si Revelion, daca acestea sunt cumparate pana pe 15 noiembrie, informeaza Mediafax .

Programul este inclus in proiectul "Vacanta in tara mea. 2010 - anul ofertelor speciale".

Potrivit asociatiei, in cadrul editiei din primavara a programului, agentiile membre ANAT au inregistrat o crestere de 40% a vanzarilor fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Sursa: Ziare.com
Fii primul care comenteaza aceasta stire

Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian au incheiat, marti, un acord prin care
fonduri nerambursabile in valoare de 181 milioane de franci elvetieni (135 milioane euro) vor fi acordate Romaniei.

Banii sunt destinati reducererii decalajelor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene extinse, arata un comunicat al Ministerului Finantelor, remis catre ziare.com.

Romania a fost reprezentata de Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi si Alexandru Nazare, secretar de stat in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

"Programul de cooperare Elvetiano-Roman reprezinta un element important de consolidare a relatiilor bilaterale dintre Romania si Elvetia, urmarind, ca si obiectiv principal, sa contribuie la reducerea disparitatilor economice si sociale intre Romania si tarile mai dezvoltate din Uniunea Europeana extinsa, pe de o parte, precum si intre centrele urbane dinamice si regiunile periferice slab dezvoltate din punct de vedere structural" , se precizeaza in comunicat.

Contributia acopera securitatea, stabilitatea si sprijinul pentru reforme, mediu si infrastructura. De asemenea, sunt incluse si domenii precum promovarea sectorului privat, dezvoltarea sociala si a resurselor umane.

Ministerul Finantelor Publice este institutia care gestioneaza aceasta contributie financiara nerambursabila in calitate de Unitate Nationala de Coordonare.
Sursa: Ziare.com
Fii primul care comenteaza aceasta stire